Parte a trilogiei Alegoria de Kostas Sfikas, acest film este un eseu cinematografic filosofic și experimental. Explorează teme precum reprezentarea, puterea, decăderea sistemelor și natura realității în sine. Influențat de gândirea marxistă și de tradiția poetică greacă (în special de Dionysios Solomos), filmul respinge narațiunea tradițională în favoarea imaginilor simbolice și a narațiunii reflexive.
SELECȚIA DE FILME CLASICE
THE WOMAN OF… AND THE COLLECTOR - ALLEGORY III
Titlu în engleză:
The Woman of… and the Collector - Allegory III
Titlu original:
Η ΓΥΝΑΙΚΑ ΤΗΣ... ΚΑΙ Ο ΣΥΛΛΕΚΤΗΣ - ΑΛΛΗΓΟΡΙΑ ΙΙΙ
Regizor:
Costas Sfikas
Țara:
Grecia
Gen:
documentar experimental
An:
2002
Durată:
67 minute
Distribuție:
Takis Mendrakos, Vassiliki Saslidi
Un citat pentru film:
„Cine distruge un univers în descompunere?”
Listă selectivă de festivaluri și premii:
Thessaloniki Documentary Film Festival
Biografia regizorului:
Născut la Atena în 1927, Costas Sfikas și-a început cariera de cineast autodidact în 1961, după ce a lucrat ca angajat la poștă. Primele sale filme, Wait (1962) și Dawn in Thera (1968, co-regizat împreună cu Stavros Tornes), reflectă influența neorealismului, înainte de a-și dezvolta un limbaj cinematografic radical experimental. Respingând cinematografia reprezentativă, Sfikas a urmat o abordare dialectică și materialistă a filmului, căutând să transpună gândirea filosofică și marxistă în formă cinematografică. În 1968, împreună cu Stavros Tornes, a co-regizat scurtmetrajul documentar Theran Matins, achiziționat ulterior de Museum of Modern Art (MoMA) din New York. Printre lucrările sale majore se numără Model (1974), distins cu premiul pentru cel mai bun film artistic la Festivalul de Film de la Salonic și păstrat în colecția MoMA din Paris, urmat de Cathedrals (1975), Allegory (1986), Paul Klee’s Prophetic Bird of Sorrows (1995) și Promitheus Enantiodromon (1998). Începând din 1976, Sfikas și-a extins practica prin seria de televiziune Backstage, un spațiu experimental dedicat eseurilor despre cinema, muzică și literatură. Rămâne o figură importantă a cinemaului experimental european, tratând filmul ca pe un spațiu al investigației filosofice și al radicalismului formal.
